ai caror autori strimbau din nas care mai de care si vituperau la adresa organizatorilor,trupelor participante,juriului competitiei pt.WOA,publicului etc.In ceea ce ma priveste,I had the time of my life.
Chiar si cu marja de o zi,timpul mi s-a parut mult prea scurt ca sa ma bucur de aceasta deplasare la Sibiu.E drept ca nu a fost prea multa lume,dar atmosfera a fost mai intima
si printre putinii spectatori am intilnit o multime de prieteni.
E drept ca numele de pe afis nu s-au putut compara cu trupele de calibru de la editia precedenta,dar concertele au fost foarte reusite si publicul a parut sa le guste cu mult entuziasm.Diminetile le-am petrecut fie la frumosul strand din oras,
fie la Muzeul Astra
sau la Ocna Sibiului,
dupa-amiezile si serile pe iarba stadionului,cu senzatia placuta ca sint la un mare picnic rockeresc:)),
iar noptile in proaspat descoperita Sigi KulturKafe(un bar adorabil,despre care am sa va povestesc mai pe larg in curind),alaturi de unii dintre membrii trupelor prezente la festival. Ca veni vorba,trupetii de la In Extremo,
"KUSS MICH"...NUR EINMAL
Korpiklaani,
Contradiction
si Destruction
au fost mai mult decit prietenosi si pusi pe distractie maxima alaturi de fani.Cireasa de pe tort s-a materializat sub forma unei sedinte foto ad-hoc pe strazile pustii ale Sibiului,
in revarsat de zori,cu baietii veseli de la Korpiklaani.
Dupa ce au stat pret de o bere-doua la after-party-ul de la Sigi,
oamenii au plecat probabil sa-si continue periplul bahic prin alte stabilimente "culturale" ale Hermannstadt-ului.
Coincidenta a facut sa ne doboare oboseala pe la aceeasi ora matinala(5 si ceva maruntis),
de unde si intilnirea surpriza de pe Strada Mare.Ca berea nefiltrata de la Sigi
mi-a dat mie imboldul necesar de a le solicita o fotografie la o asemenea ora nepotrivita:)) n-ar fi de mirare...
Surprinzatoare a fost reactia finlandezilor petrecareti,
care au acceptat instantaneu,ba si-au mai dat si osteneala sa pozeze artistic:)))
Una peste alta,RIT 2009 mi-a lasat amintiri nespus de placute:
am petrecut citeva zile pline in orasul atit de drag inimii mele,
m-am distrat copios,
am intilnit prieteni vechi si mi-am facut prieteni noi,am cunoscut oameni extrem de agreabili si nu in ultimul rind m-am bucurat de doua seri muzicale de calitate.
P.S.:Bucuria de a-i revedea live pe In Extremo 
nu a fost umbrita nici macar de faptul ca recitalul berlinezilor n-a avut intreaga stralucire a celui din 2008.
IN EXTREMO
"Das letzte Einhorn" la taclale cu un fan din Satu Mare
Mischa de la In Extremo si jacheta cu Destruction
Michael povestindu-i ceva tare amuzant lui Kay,in timpul show-ului Korpiklaani
KORPIKLAANI
Asa patesti cind esti atent la poza in loc sa stai cu ochii pe bere...:)))
Dupa concert:per pedes apostolorum,de la stadion spre hotel.
Am vrut sa-i ducem noi cu masina,da' erau multi si aveau bagaje:)))
Plan detaliu cu cizmele lui Jonne Jarvela
STRATOVARIUS
Timo Kotipelto incercind sa invete publicul roman sa numere pina la 4 in finlandeza
JON OLIVA'S PAIN
Doi muzicieni cu greutate:)
Alex Revenco,nelipsit de la evenimentele rock de ani de zile.
BONFIRE
Cel mai amuzant moment al recitalului Bonfire:
un mini-chitarist din public a urcat pe scena alaturi de veterani 
si a facut show in toata regula.
DESTRUCTION 
Schmier,vocalistul fatal,la heavy metal karaoke,
in mare forma,
exersind pentru concertul din ziua urmatoare.
In public,la recitalul Jon Oliva's Pain
CONTRADICTION
Ollie racnind din toti bojocii pe un Rammstein,daca nu ma-nsel...
Photo session cu fanii,la stadion
Westi,caruia ii cam lipseste o doaga,dupa umila mea parere:))
Zilele trecute i-am vazut copilasul intr-o poza pe MySpace.
"Such a nice little boy" am comentat eu."A future metalhead,I suppose..."
Raspunsul lui Westi a venit prompt:
"My son is a little pussy, not a metalhead ... he is more crying than screaming ;-)!he is a ballet-dancer."
Reverend Lux si-a adus feciorul la concert.Se pare ca al lui e mai mult "metalhead" decit "pussy":)))
MISU - CHAPTER 1
Nooooo....io mi's Misu de la Cluuuuuj
Misu zice ase de fain "in ..ula meee",ca nu poti sa te superi pe el.
Dupa ce ne-o invatat nenea de la Stratovarius sa numaram in finlandeza,noi n-am priceput mare lucru,da' ni s-o parut c-o zis "u-ka-ko-ne"
S-acu' deviza la tot restu serii o fo' "U-ka-ko-ne/Du-te tu in ..ula meee" 
"Ma duc sa dau din cap,ca pe urma zice asta de la Bonfire ca-s neserios"
Asta-i Misu,oameni buni:
o bijuterie de baiat:)))
