luni, 14 decembrie 2009
CE POT FACE ZECE MIINI DIBACE...
marți, 8 decembrie 2009
BOMBA SAU BLUFF?...ACEASTA-I INTREBAREA
HELL ON EARTH 5
Dupa noaptea solicitanta :) din Suburbia a fost nevoie de o mobilizare exemplara ca sa ma pot deplasa in Fire Club la petrecerea de lansare a celui mai recent dublu DVD semnat Manowar.
Saga video a celor 4 Kings of Metal a ajuns la capitolul 5 si a fost impartasita fanilor de pretutindeni printr-o serie de party-uri simultane in diverse cluburi europene.
Evenimentul din Bucuresti a beneficiat de intrare gratuita,ceea ce a facut ca la un moment dat densitatea de rockeri pe metru patrat sa atinga cote alrmante:)))
Dupa ce am vizionat proaspat aprinsul brad colorat din Piata Universitatii
si am topait cu mari emotii pe scindurile subrede ale pasarelei de peste groapa care era cindva strada Gabroveni (multumim d-le primar Oprescu!),am descins in Fire nerabdatoare sa vizionez materialul video integral,dupa cum anuntasera organizatorii.
Din pacate,din motive de marketing presupun,din cele peste 3 ore de filmare am vizionat aproximativ o treime.
Proiectia video s-a intrerupt dupa vreo ora,timp suficient insa pentru a vedea si piesa "Loki God of Fire" cintata pe scena de la Romexpo.Cele 2 discuri acopera perioada 2005-2009,concerte din Europa,Canada si USA,editia din 2009 a Magic Circle Festival etc.
Privitorul roman ramine in continuare siderat cind vede cum arata salile de concert din tarile occidentale,cum se organizeaza un festival de rock pe la altii,in cite orase concerteaza Manowar intr-o tara ca Germania sau Spania de pilda sau cit popor se aduna la un spectacol rock pe la vecinii nostri mai mult sau mai putin apropiati.
Imaginile surprinse in State confirma proasta parere pe care DeMaio o exprima cu privire la compatriotii sai ascultatori de rock:e greu sa ti-i imaginezi pe Manowar la ei acasa concertind intr-un club de dimensiuni relativ modeste,in fata caruia,inainte de show,se adunase doar o mina de fani.
In comparatie (si in compensatie:)), pe DVD se pot vedea in plina desfasurare cohortele de Manowarriors europeni,unii dintre ei calatorind din Norvegia pina in Grecia pentru a-si urma eroii.
Nu degeaba a fost inventat tricoul alb inscriptionat cu "Road Warrior" pe care fanii veniti din alte tari la concertele Manowar il primesc gratuit in baza cartii de identitate sau a pasaportului;o idee ingenioasa pentru a monitoriza turismul concertistic (ptiu,drace!...era sa zic electoral:)),al suporterilor trupei.
Din bucata de material pe care am apucat sa o vizionez in Fire mi s-au parut senzationale imaginile din Turcia,unde The Kings au cintat in imensa cetate unde pe vremuri erau decapitati sultanii,plina pina la refuz de metalisti dezlantuiti sub un cer superb brazdat de niste fulgere spectaculoase care par sa faca parte dintr-o scenografie special conceputa de zeii invocati in piesele Manowar.
Un alt moment de mare impact vizual - trupetii cintind in mijlocul unei batalii intre luptatori inzeuati,cu coifuri,sabii si scuturi,pe o scena inconjurata de o mare de flacari si avind in fundal o corabie de vikingi.Din pacate am zarit doar citeva secvente in montajul de inceput,momentul detaliat urmind a se desfasura imediat dupa cel din Romania,cind proiectia a fost intrerupta subit:(
Sincera sa fiu ma asteptam ca in acest material sa fie incluse si imaginile cu pana de curent de la B'estfest;insa cum nu l-am vazut integral e posibil sa ma insel.
Calitatea sunetului si a imaginii HD,montajul inspirat si volumul la care s-a auzit in Fire(pastrind proportiile,comparabil cu numarul de decibeli al unui concert Manowar in aer liber) mi-au indus aceeasi euforie pe care mi-a stirnit-o de fiecare data prestatia live a trupei.
Realmente aveam senzatia ca ii vad in concert si imi venea sa aplaud si sa strig dupa fiecare piesa.
A existat si o chestie care m-a surprins in mod neplacut si anume imposibilitatea de a achizitiona DVD-ul de la fata locului (credeam ca va fi un stand,ceva,dar n-a fost cazul).
In schimb,seara a fost presarata cu niscaiva concursuri ale caror premii au constat in CD-uri si tricouri de la Magic Circle
si,bineinteles,mult-rivnitul "Hell on Earth 5".
Iata cum s-a desfasurat distractia cu pricina.
Concurs de air guitar :
5 flacai au chinuit de zor niste chitari imaginare in ritm de Manowar,
cistigatorii fiind desemnati pe baza cronometrarii uralelor din public.
Concurs de baut bere contra cronometru :
e drept ca unii au trisat putin apelind la metoda consacrata de Joey DeMaio,adica turnind mai multa bere pe tricou decit pe gitlej,dar cine a stat sa se mai incurce in astfel de amanunte:)))
Concurs pentru gagici :
5 zine s-au bestializat cu entuziasm
incercind sa urmeze cu aplicatie indemnul lui Eric Adams:"Woman,be my slave!"
Din nou,ierarhia s-a stabilit in functie de lungimea aplauzelor si incurajarilor baietilor din public,
care le-au urmarit prestatia cu ochii cit sarmaua:)))
Odata incheiata toata tarasenia,s-a incins o rockoteca indracita,care m-a lasat cu gitul intepenit pentru urmatoarele doua zile:)))
Pe la 3 jumate dimineata,cind am ridicat sedinta,clubul se zgiltiia in continuare in draci iar participantii nu dadeau semne ca ar avea de gind sa inceteze headbanging-ul prea curind...
luni, 7 decembrie 2009
"FUCK THE AMERICAN JUSTICE!"
joi, 22 octombrie 2009
INNOCENT ADVERTISING
Faza misto cu poza asta e ca arata ca o reclama combinata pentru diverse branduri autohtone:Tilo tine in mina o sticla de apa Roua,iar Anne si-a achizitionat un suvenir de la Leonardo.In fundal se observa cu usurinta si firma librariei Humanitas;pacat ca nu se zareste prea clar si shaormeria din dreapta:)))Cu ocazia unui proxim concert Lacrimosa in Romanica,amatorii de advertising for free pot apela cu toata increderea la familia Wolff:)
joi, 8 octombrie 2009
"VIATA INCEPE IAR"
joi, 17 septembrie 2009
ROCKIN TRANSILVANIA 2009
si printre putinii spectatori am intilnit o multime de prieteni.
E drept ca numele de pe afis nu s-au putut compara cu trupele de calibru de la editia precedenta,dar concertele au fost foarte reusite si publicul a parut sa le guste cu mult entuziasm.Diminetile le-am petrecut fie la frumosul strand din oras,
fie la Muzeul Astra
sau la Ocna Sibiului,
dupa-amiezile si serile pe iarba stadionului,cu senzatia placuta ca sint la un mare picnic rockeresc:)),
iar noptile in proaspat descoperita Sigi KulturKafe(un bar adorabil,despre care am sa va povestesc mai pe larg in curind),alaturi de unii dintre membrii trupelor prezente la festival. Ca veni vorba,trupetii de la In Extremo,
"KUSS MICH"...NUR EINMAL
Korpiklaani,Contradiction
si Destruction
au fost mai mult decit prietenosi si pusi pe distractie maxima alaturi de fani.Cireasa de pe tort s-a materializat sub forma unei sedinte foto ad-hoc pe strazile pustii ale Sibiului,
in revarsat de zori,cu baietii veseli de la Korpiklaani.
Dupa ce au stat pret de o bere-doua la after-party-ul de la Sigi,
oamenii au plecat probabil sa-si continue periplul bahic prin alte stabilimente "culturale" ale Hermannstadt-ului.
Coincidenta a facut sa ne doboare oboseala pe la aceeasi ora matinala(5 si ceva maruntis),
de unde si intilnirea surpriza de pe Strada Mare.Ca berea nefiltrata de la Sigi
mi-a dat mie imboldul necesar de a le solicita o fotografie la o asemenea ora nepotrivita:)) n-ar fi de mirare...
Surprinzatoare a fost reactia finlandezilor petrecareti,
care au acceptat instantaneu,ba si-au mai dat si osteneala sa pozeze artistic:)))
Una peste alta,RIT 2009 mi-a lasat amintiri nespus de placute:
am petrecut citeva zile pline in orasul atit de drag inimii mele,
m-am distrat copios,
am intilnit prieteni vechi si mi-am facut prieteni noi,am cunoscut oameni extrem de agreabili si nu in ultimul rind m-am bucurat de doua seri muzicale de calitate.
P.S.:Bucuria de a-i revedea live pe In Extremo nu a fost umbrita nici macar de faptul ca recitalul berlinezilor n-a avut intreaga stralucire a celui din 2008.
IN EXTREMO
"Das letzte Einhorn" la taclale cu un fan din Satu Mare
Mischa de la In Extremo si jacheta cu Destruction
Michael povestindu-i ceva tare amuzant lui Kay,in timpul show-ului Korpiklaani
KORPIKLAANI
Asa patesti cind esti atent la poza in loc sa stai cu ochii pe bere...:)))
Dupa concert:per pedes apostolorum,de la stadion spre hotel.
Am vrut sa-i ducem noi cu masina,da' erau multi si aveau bagaje:)))
Plan detaliu cu cizmele lui Jonne Jarvela
STRATOVARIUS
Timo Kotipelto incercind sa invete publicul roman sa numere pina la 4 in finlandeza
JON OLIVA'S PAIN
Doi muzicieni cu greutate:)
Alex Revenco,nelipsit de la evenimentele rock de ani de zile.
BONFIRE
Cel mai amuzant moment al recitalului Bonfire:
un mini-chitarist din public a urcat pe scena alaturi de veterani
si a facut show in toata regula.
DESTRUCTION
Schmier,vocalistul fatal,la heavy metal karaoke,
in mare forma,
exersind pentru concertul din ziua urmatoare.
In public,la recitalul Jon Oliva's Pain
CONTRADICTION
Ollie racnind din toti bojocii pe un Rammstein,daca nu ma-nsel...
Photo session cu fanii,la stadion
Westi,caruia ii cam lipseste o doaga,dupa umila mea parere:))
Zilele trecute i-am vazut copilasul intr-o poza pe MySpace.
"Such a nice little boy" am comentat eu."A future metalhead,I suppose..."
Raspunsul lui Westi a venit prompt:
"My son is a little pussy, not a metalhead ... he is more crying than screaming ;-)!he is a ballet-dancer."
Reverend Lux si-a adus feciorul la concert.Se pare ca al lui e mai mult "metalhead" decit "pussy":)))
MISU - CHAPTER 1Nooooo....io mi's Misu de la Cluuuuuj
Misu zice ase de fain "in ..ula meee",ca nu poti sa te superi pe el.
Dupa ce ne-o invatat nenea de la Stratovarius sa numaram in finlandeza,noi n-am priceput mare lucru,da' ni s-o parut c-o zis "u-ka-ko-ne"
S-acu' deviza la tot restu serii o fo' "U-ka-ko-ne/Du-te tu in ..ula meee"
"Ma duc sa dau din cap,ca pe urma zice asta de la Bonfire ca-s neserios"
Asta-i Misu,oameni buni:
o bijuterie de baiat:)))
