Tulburii ani '90.Tirg de provincie,"orasul in care nu s-a intimplat nimic"...noutatile ajung cu greu in locul situat acolo "unde se agata harta-n cui".Si totusi...rock-ul patrunde oriunde exista o ureche pregatita sa-l asculte.Asa si la Suceava,in vremea adolescentei mele...
O mina de pustani rebeli ne mindream cu statutul de rockeri incepatori,cu numarul de Metal Hammer adus de peste hotare si studiat din scoarta-n scoarta,chiar daca niciunul dintre noi nu cunostea limba germana:),cu trupele pe care le ascultam la radio si cu intilnirile zilnice din parcul central al urbei.Pe bancile de vis-a-vis isi avea cartierul general gruparea "rivala":))Noi ne consideram plini de orgoliu "metalisti suparati",ei erau denumiti generic "doomerii".
Doom-metalul era mincare proaspata si destul de rara pe vremea aia-n Romania si multora le pica greu la stomac:)La un moment dat cineva a avut ideea unei confruntari sau poate reconcilieri,ca nu mai tin minte exact,intre cele doua gasti "dusmane",tarasenie care s-a consumat pe un deal din apropierea orasului si s-a soldat nu cu singe,ci cu o iesire la o bere:))Unde vroiam de fapt sa ajung cu acest lung preambul evocativ?"Doomer"-ul principal era Doru Atomei,absolvent dintr-o generatie mai virstnica al aceluiasi liceu in care invatam si eu la vremea respectiva,dragul si batrinul nostru Liceu "Stefan cel Mare".
Dupa multi ani in care l-am pierdut din vedere,am descoperit ca "duhul bun" care se ascundea in spatele DonisArt si Kogaionon Magazine era chiar el.
La fel ca in adolescenta,Doru si-a pastrat apetitul pentru stiluri muzicale avangardiste si trupe underground,la ora actuala putindu-se lauda cu organizrea unor evenimente artistice speciale despre ale caror protagonisti nu multi pot spune ca au auzit(Arcana,Ordo Rosarius Equilibrio,Rome,Ataraxia,Ice Ages,Spiritual Front)
Anul trecut ne-am intilnit la Artmania si ne-a cam urecheat pentru ca n-am ajuns la niciunul dintre concertele organizate de el.Pino a fost coleg de clasa cu Doru si cum se apropie intilnirea lor de 20 de ani de la terminarea liceului s-au vazut mai des in ultima vreme ca sa puna la cale sindrofia.
Intr-o astfel de ocazie Doru l-a "momit" cu un nou concert organizat de el la Brasov."Hai ca asta e cu duritati de care va plac voua...":))
"Duritatile" cu pricina fiind Indian Fall si Shining.
Chiar daca in calendarul meu concertistic pe 21 martie figura lansarea primului album Inopia (+Magica si Tiarra) in LMC,am decis ca o schimbare de "peisaj" ar fi binevenita.
N-am vrut sa ascult Shining inainte de concert pentru a-mi rezerva surpriza live intacta.
Poate ar fi fost mai bine sa ma documentez in prealabil,cum obisnuiesc sa procedez deobicei...:)In Brasov am ajuns "in grafic",cu 15 minute inainte de ora anuntata pe afis.In schimb,pina sa dibuim clubul Suburban am orbecait in cerc mai bine de jumatate de ceas.Am picat la tanc,exact inainte ca Indian Fall sa urce pe scena.
O formatie pe care o stiam de multi ani,dar despre care nu mai auzisem mare lucru in ultima vreme.
Cum printre piesele de pe noul album,ce urma sa se lanseze foarte curind,au strecurat si ceva bucati mai vechi,am putut constata prin comparatie o oarecare schimbare de stil fata de ce-mi aduceam eu aminte.
Au avut un recital destul de lung si plin de aplomb,care a reusit sa-mi capteze atentia in pofida oboselii crunte care ma lovise in seara respectiva.
Inainte ca Shining sa preia stafeta a avut loc lansarea numarului aniversar al revistei Kogaionon,ajunsa la a 10-a aparitie.
Calitatea grafica exceptionala si continutul consistent,in limba engleza,ma indreptatesc sa o numesc revista si nu fanzin.
(Succes in continuare,Doru,si sa ne-ntilnim si la numarul 100!)
In timpul intro-ului desfasurat pe intuneric am reusit sa ajung in al doilea rind din public,in incercarea de a prinde citeva fotografii macar la inceputul recitalului.
Demers intrucitva dificil din pricina amplasarii scenei la acelasi nivel cu restul salii,de unde mare inghesuiala in fata.
Intimplarea nefasta a facut sa ma opresc linga un dobitoc "nalt ca bradu',prost ca gardu",care duhnea a tuica de prune si-i tragea in continuare cu bere,ca nu cumva sa-si piarda antrenamentul.
In timp ce pustoaicele mignone din preajma isi sopteau cu disperare in glas ca n-au nimerit bine deloc in vecinatatea individului,animala se intoarce spre mine si,agitindu-mi prin fata ochilor sticla de bere,ma intreaba cu un rinjet timp daca mi-am propus cumva sa ma sinucid?
Nu,nu intra in vederile mele sa ma sinucid si nici nu ma sperii de amenintarile cu moartea proferate de un betiv.
Mi-am propus doar sa-l fac "vedeta" pe blog,dar mi-a luat-o inainte vocalul de la Shining,pe care maimuta cu tricou rosu l-a agasat in asemenea hal in timpul concertului incit Niklas i-a "soptit" in microfon de s-a auzit in toata sala :"You,fukin' idiot!"
Show-ul suedezilor pe mine,sincer,m-a deconcertat.
Desi auzisem despre ei ca ar fi o trupa de black metal,sau,cum remarcau hitru baietii de la MetalAct,de "suicidal black metal",simbata seara am asistat la o alternanta continua de parti foarte brutale cu pasaje atmosferice si sonoritati soft-rock.
Luate in parte sunau foarte bine,dar mie combinatia mi s-a parut cam bulversanta.
Nici pina la ora cind scriu aceste rinduri nu m-am putut decide daca mi-au placut sau nu:)
In pauza,Doru ne spusese ca nu vom beneficia de unul dintre renumitele lor show-uri care se lasa cu crestat pe miini si varsare de singe.
In schimb,daca am inteles eu bine,fanii din primul rind au avut parte de o manifestare spontana si nu tocmai agreabila a frontman-ului,cauzata probabil de supradoza de alcool ingurgitata.
Nu pot sa spun decit ca ma bucur ca am stat mai in spate:))
Cei care au reusit sa vada concertul din primele rinduri spun ca ar fi fost si ceva efuziuni amoroase intre vocal si basist:)
In rarele momente in care am reusit sa patrund in laterala scenei eu n-am surprins decit un gest nevinovat:Niklas ii dadea basist-ului in gura...o tigara:))
Shining au cintat aproape doua ore si jumatate,cu o pauza de cinci minute in care si-au facut la bar un mic "refill" cu udatura.
Uitam sa pomenesc de proiectiile care au insotit ambele recitaluri pe ecranul amplasat in stinga scenei si care au constituit o parte foarte interesanta a spectacolului.
Sunetul a fost OK iar ambianta clubului sa zicem ca s-a asortat cu muzica celor de la Shining:o combinatie putin ciudata,dar nu neaparat deranjanta,intre un local undreground de rock
si o discoteca plina de culori fosforescente:))
Preturile de la bar mi s-au parut rezonabile,toaletele civilizate,bodyguarzii neagresivi si aerisirea decenta.Ma rog,cam tot ce trebuie ca sa te simti in largul tau la un concert de club.
Si cei prezenti au parut sa se simta de-a dreptul excelent.
Atmosfera a fost extrem de reusita si ...
Headbanging la Shining
...privind partea plina a paharului,bifez excursia la Brasov la capitolul amintiri placute.Am avut parte de muzica inedita,de un club nou si de fetze proaspete.
Nu chiar toate,pentru ca am vazut si figuri cunoscute: neobositii Coro(Axa Valaha) si Titus(BestialRecords) nelipsiti de la datorie:),
Fane(MG42) plus alti colegi de la Metalhead care se pare ca au inregistrat primul DVD oficial al trupei Shining.
Cu Suburban-ul brasovean
s-ar putea sa ma reintilnesc in aprilie,cind o sa merg la concertul Gorefest...sau mai bine nu:))
P.S.Am mai adaugat pe lista de "pagube colaterale" pierderea fularului,mai exact ratacirea lui pe la garderoba.Si de data asta n-am vrut sa ingros obrazul si sa apelez din nou la prietenul Titus.
Nu de alta,dar daca tot e sa-l transform in "recuperator" oficial al bunurilor mele personale uitate/pierdute pe la concerte,ar fi cazul sa-l si remunerez corespunzator:)))
