sâmbătă, 4 iulie 2009

HAIL & KILL

Alaltaieri am venit tirziu de la Motorhead.Am reusit sa prind numai citeva ore de somn.M-am trezit intr-o stare fizica(si psihica) absolut deplorabila.In jurul prinzului m-a sunat Gabi,de la City FM si mi-a lansat din senin invitatia de a veni peste citeva ore in studio pentru un interviu cu Manowar.In primul moment m-am concentrat din rasputeri sa-mi amintesc in ce data sintem.Dupa ce m-am convins ca nu e 1Aprilie am simtit ca ma ia cu lesin.Nici acum nu stiu cum de am acceptat propunerea:)Orele care au urmat au fost pentru mine iadul pe pamint.Se invirtea camera cu mine,nu-mi gaseam lucrurile si umblam prin casa ca o curca beata.Am incercat sa fac simultan urmatoarele actiuni:sa ma spal pe cap,sa navighez pe net pentru a-mi improspata cunostintele despre trupa,sa-mi dau cu lac pe gherute,sa vorbesc la telefon cu mama pentru ridicarea moralului,sa rascolesc prin dulapuri in cautarea tricoului cu Manowar,sa-mi indepartez cearcanele negre de sub ochi etc.In drum spre radio incercam sa ma autolinistesc,gindindu-ma ca il voi gasi pe Kirk relaxat,cu intrebarile gata pregatite si ca nu-mi va ramine altceva de facut decit sa le traduc frumusel in engleza.Cind am intrat si am dat cu ochii de un Kirk agitat si aproape la fel de zapacit ca mine mi-a pierit insa orice speranta.Nu pot descrie cum s-au desfasurat preparativele pentru interviu...Intrebarile erau la stadiul de ciorna,o multime de oameni misunau in jurul nostru,habar nu aveam daca vor veni toti cei de la Manowar si de la Holyhell,Elena alrga de colo pina colo ca o albinuta pregatind "protocolul" pentru oaspeti,Mihai se ocupa de partea tehnica a emisiei,Gabi incerca sa ma linisteasca dindu-mi asigurari ca totul va fi in regula,Kirk era disperat ca nu stie mare lucru despre Holyhell...Eu venisem cu Distonocalmul in geanta,dar baietii mi-au administrat din prima clipa o bere pentru incurajare,asa ca dupa jumatate de ora in capul meu era un vid total dar si o ciudata si placuta stare de relaxare.Un fel de senzatie "miserupista",if you know what I mean:))In clipa in care Joey DeMaio si Maria Breon(vocalista de la Holyhell) socializau in incaperea alaturata,eu inca mai traducem intrebarile in studio,cu ajutorul nepretuit al lui Mihai Bara si al Alexandrei.Momentul fatidic a sosit in cele din urma si m-am trezit fata in fata cu idolul adolescentei mele.Cred ca am un psihic mult mai rezistent decit mi-as fi putut imagina vreodata,din moment ce la ora asta inca mai sint vie si in deplinatatea facultatilor mintale:))In clipa in care Joey s-a repezit sa ma tocaie pe amindoi obrajii si mi-a spus ca atunci cind intilneste o femeie frumoasa trebuie neaparat sa o pupe m-am fisticit ca o fecioara neprihanita:)))Aproape tot ce s-a petrecut in studio(si bune si mai putin bune) s-a putut auzi in direct pe City FM.Ce nu s-a putut vedea pe calea undelor au fost emotiile noastre teribile,infatisarea senzationala a lui Joey,atmosfera extrem de cordiala si degajata,sedinta foto si glumitele lui de dupa interviu.Din cauza tensiunii cumplite pe care am resimtit-o vreme de citeva ore,la final nu am reusit sa-mi gasesc prin studio geanta cu aparatele foto si pace.Asa ca in momentul de fata astept cu sufletul la gura sa-mi parvina fotografiile facute de Ionut.In spatele ochelarilor de soare negri,am descoperit un Joey DeMaio politicos,agreabil si cu un extraordinar simt al umorului.Dupa incheierea interviului a avut amabilitatea de a ne invita in backstage la concertul de duminica,pentru o intilnire cu intreaga trupa.Kirk a inregistrat cu el doua variante de promo pentru City FM: una "cuminte",despre care am cazut cu totii de acord ca n-are niciun haz,si una "sloboda" pe care probabil ca ati auzit-o deja difuzata la radio:) In timp ce scriu aceste rinduri ascult dublul CD promotional "Thunder in the Sky",ce contine sase piese care prefateaza viitorul album si cele 16 variante ale superbei "Father"(versiunea in germana suna intr-un mare fel,si nu e singura...)In timp ce vocea lui Eric Adams imi mingiie auzul continui sa ma intreb daca ziua de ieri a existat cu adevarat... P.S.Mii de multumiri lui Gabi si lui Adrian pentru sansa unica in viata pe care mi-au oferit-o,lui Kirk pentru intelegerea si bunavointa de a colabora cu o neofita intr-ale radioului,Alexandrei si lui Mihai pentru ajutorul acordat,Elenei pentru minunata cafea revigoranta,lui Mihai Cioceanu si lui Alex pentru sprijinul moral,lui Ionut pentru fotografii si tuturor celor care s-au aflat ieri la sediul City FM si pe care se poate sa-i fi omis din cauza zapacelii.Si mai ales mamei mele,lui Pino si prietenilor care m-au facut sa-mi inving emotiile si sa accept aceasta extraordinara provocare.

4 comentarii: